Antonio Damasio, considered by some to be the Einstein of Neuroscience, was remarked through his studies in the conscience phenomena domain but also by articulating the role of our inner states, of the emotions and organic phenomena in complex cognitive processes and human behaviour. From his perspective, the feelings represent the extremely complex and still mysterious connection between the brain and body but also the source of one important part of what we call knowledge.
Many organisms exhibit some kind of intelligence or coherent behaviour without having a brain, in the sense that we speak in general about this organ.
Un fel de Einstein al neuroștiințelor, Antonio Damasio s-a remarcat prin studiile în domeniul fenomenelor conștiinței, dar și prin articularea rolului stărilor noastre interioare, al emoțiilor si al fenomenelor organice în procesele cognitive complexe și comportamentul uman. Din perspectiva sa, stările (feelings) reprezintă relația extrem de complexă și încă misterioasă dintre creier și corp, dar și sursa unei componente importante a ceea ce numim cunoaștere. Foarte multe organisme dau dovadă de (un anume tip de) inteligență sau comportament coerent fără a avea un creier, în sensul în care vorbim în general despre acest organ.
In his most popular book, The Self Comes to Mind, Damasio launches the “somatic marker hypothesis”, pointing out that emotions, feelings and moods, form the basis of the human consciousness and knowledge. All cognitive processes that people have further developed on the evolutionary ladder are based on and influenced by the general state of the body. From this perspective, domains related to persuasion like (Neuro)marketing are designed to encourage certain preferences when deciding what to buy or in other similar situations. Preference or bias towards certain things over others is, at least theoretically, the result of a rational process based on appropriate knowledge. However, most of the times, we are against the clock and circumstances and we lack information that could help us make a rational decision.
On the other hand, we are equipped with a decision making and expressing preferences mechanism intrinsic to our body, a mechanism preceding thought or consciousness. Although most studies in Neuroscience have focused on the cortex, Damasio argues that Neuroscience research should focus on the mechanisms that gave birth to the cerebral cortex with which they are linked. These mechanisms ensure, for the most part, the phenomenon of homeostasis, or maintaining the balance of life processes and the preservation of life. Knowledge and reason are rather important in the context of civilization and social reality .
We are generally accustomed to associate the brain with complex cognitive processes that occur in the neocortex, forgetting the biological context of the emergence and development of this organ: regulation of life processes (homeostasis) and processes related to the management of life (metabolism, defense mechanisms, conceiving and social mechanisms, etc.). Although not obvious at first glance, homeostasis is the engine for complex social processes (same as in other species of animals).
Homeostasis, the phenomenon that insures the up and running of the brain functions in normal parameters is a set of programs that do not involve deliberation. We are gifted from birth with systems that apply certain programs to solve problems related to survival. “If you are an animal, you do not put on a coat when you’re cold, because you have a different program for that. Basic programs are pre-set, innate but can become more complex – for example, socio- cultural programs are in a continuous process of up-dating (economics, ethics, religion, justice, marketing, etc.). But all of these programs, in all their complexity, are developed in the form of original programs specific to homeostasis”, explained Antonio Damasio at the Neuromarketing Forum that took place earlier this year, organised by NMSBA (Neuromarketing Science and Business Association) in New York.
Our predilections and motivation, will and emotions are “programs or sequences of pre-determined actions and we have no control over the way they have been implemented. You can control them and even reshape them as you become aware of them, understand the mechanisms and choose not to give in to some of them. You can, for example, inhibit an inclination you find unacceptable at a socio-cultural level“, said Damasio .
Play, for example, is essential for human development, as well as music and stories. Basic emotions (disgust, fear, joy, anger) are related to homeostatic physiological processes but there is also a form of social homeostasis which rather depends on the species than on the individual (embarrassment, shame, pride, compassion, admiration, etc.) and each of these contain their own set of actions. Decoding these programs is the key to understanding human behaviour and bring added value to the research through the rich palette of cases provided by the specialized studies.
The fear program, for example, is not a reflex, but rather a concert of elements that constantly happen in a highly accelerated pace (the subcortical activity, which can be seen only with a functional MRI). “Such programs are triggered either by an internal cause (thirst, anger) or an external one (you detect a change in the environment around you). The brain continuously monitors both the inner world and the outer world and emotions are the product of this monitoring. Our moods (feelings) are meant to guide our focus inward so that we can deliberate, learn and understand reality. Although a step behind emotions, we can not just talk about emotions to understand human behaviour , “said Damasio in the presentation held in New York.
Although the island is the brain region mainly responsible for us having a bad mood, clinical trials have shown that its removal does not cause the disappearance of the inner state of the patient. The anterior cingulate cortex dictates the moods and emotions. But the conductor of the whole orchestra is the brainstem, the connecting gate or rather, the channel of communication between the body and other brain regions.
Understanding the highly complex relationship between mind and body could explain many phenomena as psychosomatic manifestations, disease occurrence and processes such as decision making or the forming of the human culture and civilisation.
Folk wisdom that says that behind every symptom or condition may hide a deeper suffering of emotional nature, or that behind a malaise can hide a deficiency in the body, is today a common medical explanation. However, very few people give equal importance to mental and emotional hygiene compared to the body, although this might save them from many unpleasant situations. The relationship between brain and body and how this affects our pathological manifestations and the decisions we make is not yet fully understood even in scientific circles but the results of the research in this area have the potential to significantly improve our quality of life.
This article has originally appeared in Romanian in totb.ro
În cea mai populară carte a sa, The Self Comes to Mind, Damasio lansează “ipoteza markerului somatic” aratând faptul că emoțiile, senzațiile și stările stau la baza constiinței umane și a cunoașterii. Toate procesele cognitive pe care oamenii le-au dezvoltat ulterior pe scara evoluției se bazează pe și sunt influențate de starea generală a organismului. Din această perspectivă, domenii care țin de persuasiune precum (neuro)marketing urmăresc favorizarea manifestării unor anumite preferințe în procesul deciziilor de cumpărare sau in alte situații similare. Preferința sau înclinația către anumite lucruri în defavoarea altora este, cel puțin teoretic, rezultatul unui proces rațional bazat pe o cunoaștere corespuzătoare. De cele mai multe ori însă, suntem presați de timp și circumstanțe și lipsiți de informațiile care ne-ar putea ajuta să luăm o decizie rațională.
Pe de altă parte, suntem dotați cu un mecanism de luare a deciziilor și exprimare a preferințelor intrinsec propriului nostru corp, anterior fenomenelor de gândire sau conștiință. Deși majoritatea studiilor din neuroștiințe s-au concentrat asupra cortexului, Damasio susține faptul că cercetarea în neuroștiințe trebuie să se concentreze pe mecanismele care au dat naștere cortexului cerebral și cu care acesta se află în strânsă legătură. Aceste mecanisme asigură, în mare parte, fenomenul de homeostazie, sau menținerea în echilibru a proceselor vitale și conservarea vieții. Cunoașterea și rațiunea sunt importante mai degrabă în contextul civilizației și în realitatea socială.
Suntem în general obișnuiți să asociem creierul cu procese cognitive complexe care au loc în neocortex, uitând de contextul biologic al apariției și dezvoltării acestui organ: reglarea proceselor vitale (homeostazia) și procesele ce țin de managementul vieții (metabolism, mecanisme de apărare, continuarea speciei, mecanisme sociale, etc). Chiar dacă nu este evident la prima vedere, procesele sociale complexe au de asemenea ca motor homeostazia (la fel ca și la alte specii de animale).
Homeostazia, fenomenul care asigura functionarea proceselor cerebrale in parametri normali, reprezintă un set de programe ce nu implică deliberare. Suntem dotați din naștere cu sisteme ce aplică anumite tipuri de programe pentru a rezolva probleme ce țin de supraviețuire. “Dacă ești animal, nu pui o haină pe tine când ți-e frig, pentru că ai un alt program pentru asta. Programele de bază sunt pre-setate, înnăscute, însă pot deveni mai complexe – de exemplu, programele socio-culturale se afla într-un continuu proces de up-datare (economia, etica, religia, justiția, marketing-ul etc.). Însă toate aceste programe, în toată complexitatea lor, sunt dezvoltate în foma programelor inițiale, specifice homeostaziei”, a explicat Antonio Damasio la Forumul de Neuromarketing de la începutul acestui an organizat de NMSBA (Neuromarketing Business and Science Association) la New York. Înclinațiile noastre, precum și motivația, voința sau emoțiile sunt “programe sau secvențe de acțiuni pre-stabilite, iar noi nu avem control asupra felului în care au fost implementate. Le poți însă controla și chiar remodela, pe măsură ce le conștientizezi, le înțelegi mecanismele și alegi să nu dai curs unora dintre ele. Poți, de exemplu, să-ți inhibi o înclinație pe care, la nivel socio-cultural, o găsești inacceptabilă”, subliniază Damasio.
Joaca, de exemplu, este esențială pentru dezvoltarea umană, la fel și muzica sau poveștile. Emoțiile de bază (dezgust, frică, bucurie, furie) țin de procesele homeostazice fiziologice, însă există și o formă de homeostazie socială, ce ține mai degrabă de specie decât de individ (jenă, rușine, mândrie, compasiune, admirație etc.), iar fiecare dintre acestea conțin propriul set de acțiuni. Decodarea acestor programe reprezintă cheia înțelegerii comportamentului uman, iar domenii precum neuromarketingul aduc plus valoare cercetării prin paleta bogată de cazuistică pe care studiile de profil le oferă.
Programul de frică, de exemplu, nu reprezintă un reflex, ci mai degrabă un concert de elemente care se întâmplă în permanență, într-un ritm extrem de accelerat (activitate subcorticală, ce poate fi observată doar cu ajutorului RMN-ului funcțional). “Astfel de programe sunt declanșate fie de o cauză internă (sete, furie), fie de una externă (detectezi o schimbare în mediul apropiat). Creierul monitorizează în permanență atât lumea interioară cât și pe cea exterioară, iar emoțiile sunt produsul acestei monitorizări. Stările noastre (feelings) au rolul de a ne orienta atenția spre interior, astfel încât să putem delibera, învăța și înțelege realitatea. Deși sunt cu un pas în urma emoțiilor, nu putem vorbi doar despre emoții pentru a înțelege comportamentul uman”, a subliniat Damasio în cadrul prezentării de la New York.
Cu toate ca insula reprezintă regiunea creierului implicate cu predilectie in manifestarea unor stări negative, experimentele clinice au demonstrat că extirparea acesteia nu determină dispariția stării interioare a pacientului. Cortexul cingulat anterior preia funcția controlului stărilor și emoțiilor. Însă dirijorul întregii orchestre este trunchiul cerebral, poarta de legătură sau, mai degrabă, canalul de comunicare între corp și celelalte regiuni ale creierului. Înțelegerea legăturii extrem de complexe intre minte și corp ar putea explica numeroase fenomene precum manifestările psihosomatice, apariția bolilor, dar și procese precum luarea deciziilor sau formarea culturii și civilizației umane.
Înțelepciunea populară care susține că în spatele fiecărui simptom sau afecțiuni se poate ascunde o suferință mai adâncă, de natură emoțională, sau că în spatele unei stări de indispoziție se poate ascunde o deficiență în organism este azi o banalitate medicală. Cu toate acestea, foarte puțini oameni acordă o importanță egală igienei mentale și emoționale comparative cu cea corporală, deși acestea i-ar putea scuti de mai multe neplăceri. Relația dintre creier și corp și felul în care aceasta ne influențează atât manifestările de patologie cât și deciziile care ne configurează cursul vieții nu este încă pe deplin înțeleasă nici în mediile științifice, însă rezultatele cercetării în acest domeniu au potențialul de a ne îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
Acest articol a aparut initial in totb.ro
