Although we live almost constantly with the feeling that we are connected to reality, most of the times we are subject to the deceits of our own brain whose biological mechanisms are barely being discovered.
The human brain is not only programmed to understand things, but also to give meaning and coherence to the input received via the senses, although sometimes it makes up and mixes reality with its own figments to this end. The way in which it uses these figments to browse through the real world is mostly predictable, as neuroscientists start to understand the biological phenomena behind them. Actually, they have been claiming for years now that most of what we perceive from reality is the figment of our imagination. This is possible in that the neurological mechanism responsible for processing the data collected through the senses (eyes, ears etc.) is also responsible to create dreams, imaginative scenarios in idle mode, hallucinations and memory loss.
Deși trăim aproape permanent cu senzația că suntem conectați la realitate, suntem în cea mai mare parte a timpului supuși înșelăciunilor propriului nostru creier, ale cărui mecanisme biologice de-abia încep să fie descoperite.
Creierul uman este programat nu doar să înțeleagă sensul lucrurilor dar și să construiască sens și coerență în inputul pe care îl primește prin intermediul simțurilor, chiar dacă uneori inventează și amestecă realitatea cu propriile fabricații în acest scop. Felul în care operează cu aceste fabricații în procesul de navigare în lumea reală este în mare parte predictibil, pe măsură ce neurocercetătorii încep să înțeleagă fenomenele biologice care le susțin. De fapt, aceștia afirmă de ani buni că cea mai mare parte a ceea ce noi percepem din realitate este, de fapt, produsul imaginației noastre. Acest lucru este posibil prin faptul că mecanismul neurologic responsabil cu prelucrarea datelor oferite de simțuri (ochi, urechi etc.) are, de asemenea, funcția de a produce vise, scenarii imaginare în stare de veghe, halucinații și pierderea memoriei.
The Latin term illudere means “deceit” and it is exactly our brain who deceits us most of the times, not the external world. This does not seem to bother us given that we often believe illusions to be highly interesting and entertaining. From a certain perspective, illusionism is the art of catching, maintaining and shaping the public’s attention, focusing it on certain details and distracting it from others, while the experience itself is carefully directed so as to distort our perception on what occurs right before our eyes. Nonetheless, illusionism shows are very popular and appreciated. In the Internet culture, optical illusions are among the most popular visual memes. Gizmodo created at the beginning of the year a ranking of the best Internet illusions. The design objects that include illusions are also highly appreciated to that “Wow!” factor caused at a first impression.
Optical Illusions, a Method for Brain Research
Visual illusions are among the most frequent and explored, because seeing has a fundamental role in representing reality. Neuroscientists, artists and chic women who learned to create the impression of shapes through shadows and graphic details are the most frequent users of the effects that illusions have on the perception of reality. Researchers Peter Thomson and Kyriaki Mikellidou from York University recently dismantled the myth according to which vertical stripes make you look thinner and taller. In reality, horizontal stripes make you look more slender, while vertical stripes make you look plumper. The phenomenon is based on the Helmholz illusion, in which a square drawn with horizontal stripes looks taller than an identical square with vertical stripes.
Optics, psychology and neuroscience researchers created the most important optical illusions in the attempt to understand how the brain works and that is why most illusions bear the name of famous scientists: the lightness illusion created by Professor Edward H. Adelson from MIT, the famous motion illusion created by the Japanese psychology Professor Akikoshi Kitaoka, used later on in a CISCO Systems campaign under the motto “Chaos organized!” and also in a Duracell ad in order to give the impression of motion; the color illusion created by Professor R. Beau Lotto from the University College London etc. The famous contest “Illusion of the Year”, awarding the most successful optical illusions in the world, has among its sponsors research institutions such as Applied Science Laboratories, Arrington Research or Mind Science Foundation.
Branding and Marketing
Optical illusions are very frequent in brand design, trying to convey messages to the subconscious through ambiguous images, using symbols in the main visual that only reveal themselves at a closer look. An example is the arrow in the FedEx logo that’s always pointed towards the front, creating the perception of dynamism and speed. The logo of Spartans Golf Club shows, depending on how you look at it, a golf player or the head of a Spartan player from the side.
Marketing campaigns often include optical illusions exactly because they trigger an almost “magical” experience of the viewer in relation to the brand and allow images to speak for themselves, in a memorable and funny way. In Canada, for example, a couple of years ago, there were images on the streets creating a 3D illusion of huge holes in the concrete so as to determine the drivers to slow down. The stickers were initially part of a campaign deployed in 2007 in India for Pioneer Suspension, a supplier of vehicle suspension systems.
Brusspup created an optical illusion in partnership with Ray-Ban to highlight the Ray-Ban Clubmaster sunglasses collection. Shapeless illusions are created through 2D representations of objects from a perspective showing an accurate image from a certain angle, but the illusion disappears along with the image rotation. The video was so popular that Ray-Ban plans to create a series of such advertising videos.
BMW uses the “after image” effect to promote the brand to the public in a more subtle and powerful way than through classical methods.
Alton Towers Resort had a guerilla marketing campaign to launch the Nemesis Sub-Terra roller coaster that was to be the main adrenaline provider in the region. “Nemesis Sub-Terra is by far the most terrifying of our attractions to date and we really wanted to test the limits of the British public to see if they could cope with what it has in store”, said Katherine Duckworth, head of marketing at Alton Towers Resort.
Optical illusions are so successful in marketing and advertising mainly because of the WOW factor they create by tricking our brains, while the surprise factor is immediately and subconsciously associated with the context in which the “magic” happens. Moreover, optical illusions are visually spectacular and that’s one of the obsessions of any creative professional. The Honda CR-V ad embodies all these theories, exploring a wide range of illusions.
Termenul latin illudere înseamnă “înșelăciune”, însă tocmai creierul nostru este, de cele mai multe ori, cel care ne înșeală, nu lumea exterioară. Ceea ce nu pare să ne deranjeze având în vedere că, adesea, considerăm iluziile extrem de interesante și amuzante. Iluzionismul reprezintă, dintr-un anumit punct de vedere, arta de a capta, menține și modula atenția publicului, concetrând-o asupra unor detalii și distrăgând-o de la altele, în timp ce experiența în sine este atent regizată pentru a ne deforma percepția asupra a ceea ce se desfășoară sub ochii noștri. Cu toate acestea, spectacolele de iluzionism sunt extrem de populare și apreciate. În cultura internetului, iluziile optice sunt printre cele mai populare meme vizuale. Gizmodo a realizat la începutul anului un top al celor mai bune iluzii de pe internet. Obiectele de design care conțin iluzii sunt de asemenea extrem de apreciate datorită efectului “Wow!” pe care îl au la prima impresie.
Iluziile optice, o metodă de cercetare a creierului
Iluziile vizuale sunt printre cele mai frecvente dar și explorate, deoarece văzul are, în economia simțurilor, un rol fundamental în reprezentarea realității. Neurocercetătorii, artiștii și femeile cochete ce au învățat să creeze impresia unor noi forme prin umbre și detalii grafice sunt cei mai frecvenți exploratori ai efectelor pe care iluziile le au asupra percepției realității. Cercetătorii Peter Thomson și Kyriaki Mikellidou de la Universitatea din York au demontat recent mitul conform căruia dungile verticale te fac să pari mai slab și mai înalt. În realitate, dungile orizontale te fac să arăți mai zvelt în timp ce dungile verticale te fac să arăți mai plin. Fenomenul are la bază iluzia Helmholz, în care un pătrat desenat cu dungi orizontale pare mai înalt decât un pătrat identic cu dungi verticale.
Cercetătorii în optică, psihologie și neuroștiințe au creat cele mai importante iluzii optice în încercarea de a înțelege cum funcționează creierul, de acea multe dintre iluzii poartă numele unor celebri oameni de știință: iluzia de iluminare creată de rofesorul Edward H. Adelson de la MIT, celebra iluzie care dă senzația de mișcare realizată de profesorul de psihologie japonez Akikoshi Kitaoka, folosită ulterior într-o campanie CISCO Systems cu sloganul “Chaos organized!”, dar și într-o reclamă Duracell, pentru a crea impresia de mișcare; iluzia de culoare creată de profesorul R. Beau Lotto de la Universitatea din Londra etc. Celebrul concurs “Illusion of the Year” ce premiază cele mai reușite iluzii optice din lume, este sponsorizat, printre alții, de instituții de cercetare precum Applied Science Laboratories, Arrington Research sau Mind Science Foundation.
Branding și marketing
Iluziile optice sunt foarte frecvente în designul de brand, acestea încercând să transmită mesaje subconștientului prin imagini ambigue, folosind simboluri în imaginea de bază ce se relevă la o privire mai atentă. Un exemplu este săgeata mereu îndreptată către sensul de mers din logo-ul Fedex, ce imprimă publicului ideea de dinamism și viteză. Logo-ul companiei Spartans Golf Club arată, în funcție de cum îl privești, un jucător de golf sau capul unui luptător spartan din profil.
Campaniile de marketing includ adesea iluzii optice tocmai pentru că declanșează o experiență aproape “magică” privitorului în relație cu brandul și lasă imaginile să vorbească în numele lor, într-un mod memorabil și amuzant. În Canada, de exemplu, au apărut acum câțiva ani imagini ce creau iluzia de 3D cu găuri imense în asfalt pentru a reduce viteza conducătorilor auto. Inițial stickerele au făcut parte dintr-o campanie realizata în India in 2007 pentru Pioneer Suspension, un distribuitor de sisteme de suspensie pentru autovehicule.
Brusspup a realizat în parteneriat cu Ray-Ban o iluzie optică pentru a pune în evidență colecția de ochelari Ray-Ban Clubmaster. Iluziile anamorfice sunt realizate prin reprezentări 2D ale unor obiecte realizate dintr-o perspectivă ce arată corect dintr-un anumit unghi însă iluzia dispare odată cu rotirea imaginii. Video-ul a fost atât de popular încât cei de la Ray-Ban plănuiesc să facă o serie de astfel de filmulețe promoționale.
BMW folosește efctul de “after image” pentru a comunica publicului într-un mod mult mai subtil și puternic brandul decât prin metodele clasice.
Alton Towers Resort au avut o campanie de guerilla marketing pentru lansarea roller coaster-ului Nemesis Sub-Terra, care urma să fie principalul provider de adrenalină în regiune. “Nemesis Sub-Terra este de departe cea mai înspăimântătoare experiență turistică pe care o punem la dispoziția publicului și am vrut să testăm dacă londonezii sunt pregătiți pentru asta”, a spus Katherine Duckworth, șefa departamentului de marketing de la Alton Towers Resort.
Succesul iluziilor optice în advertising și marketing se datorează, în mare parte, factorului WOW pe care iluziile îl implică, prin efectul lor asupra creierului iar elementul surpriză este imediat și inconștient asociat cu contextul în care se petrece “magia.” Mai mult decat atat, iluziile optice sunt spectaculoase din punct de vedere vizual, iar asta este una dintre obsesiile oricărui creativ. Spotul pentru Honda CR-V este întruchiparea tuturor acestor teorii, explorând o serie variată de astfel de iluzii.
